Organizatorii concursului Eurovision au anunțat modificări ale regulamentului pentru ediția din 2014

Organizatorii concursului Eurovision au anunțat o serie de modificări ale regulamentului de jurizare pentru ediția din 2014, după scandalul generat de un coordonator al unei delegații naționale, care a spus că juriul din 2013 a fost „mituit”, informează bbc.co.uk.

Deși regulamentul de bază nu a fost modificat, European Broadcasting Union (EBU), organizatorul concursului Eurovision, a anunțat câteva schimbări pentru ediția din 2014, încercând să sporească astfel transparența asupra votului juriului, întrucât notele acestuia reprezintă 50% din scorul final.

Începând de anul viitor, potrivit noilor reguli, numele tuturor membrilor juriului vor fi anunțate pe 1 mai, înainte de concurs. Totodată, EBU va anunța pentru prima dată în istoria acestui concurs notele individuale ale juraților, care vor fi publicate imediat după finală.

Aceste modificări au fost operate după apariția în presă a unor acuzații potrivit cărora mai multe voturi au fost „cumpărate” pentru concurentul Azerbaidjanului la ediția din acest an a concursului Eurovision.

În trecut, identitățile membrilor juriului – ale căror voturi contează în procent de 50% din punctajul obținut de concurentul fiecărei țări participante – nu erau dezvăluite decât după finală.

Pentru a spori diversitatea, profesioniștii din industria muzicală vor putea, începând din 2014, să ocupe un loc în juriile naționale doar dacă nu au participat în calitate de membri ai juriului la precedentele două ediții ale competiției.

Jan Ola Sand, directorul executiv al concursului Eurovision, a declarat: „Reguli mai stricte și o deschidere mai mare sunt importante pentru concursul Eurovision, pentru ca acesta să continue să aibă succes, pentru a ne asigura că participanții, spectatorii și fanii să știe că noi am făcut și vom face întotdeauna tot ce putem pentru a ne asigura că vom obține un rezultat just. Credem în independența fiecărui membru al juriului, iar eu cred că faptul că voturile lor vor fi afișate îi vor ajuta să voteze de o manieră independentă”.

Organizatorii au operat aceste modificări după apariția în presă a unor acuzații potrivit cărora Azerbaidjanul – clasat pe locul al doilea în acest an – a oferit bani altor țări în schimbul punctelor.

Jan Ola Sand spune că ancheta care a fost inițiată va avea nevoie de timp pentru a fi finalizată.

„E important să descoperim cine se află în spatele acestor acuzații și, dacă vom găsi o încălcare a normelor de către una dintre delegațiile participante, vom impune sancțiuni, în concordanță cu regulamentul concursului Eurovision. Vrem să punem capăt acestor speculații și tentativelor de influențare incorectă a procesului de votare”, a adăugat Jan Ola Sand.

Săptămâna trecută, Croația a anunțat că nu va participa la ediția de anul viitor, invocând motive financiare. Această țară nu s-a mai calificat pentru finală din 2009.

Croația a devenit astfel cea de-a șasea țară care s-a retras din ediția 2014 a concursului Eurovision, după Slovacia, Andora, Luxemburg, Monaco și Maroc.

Totodată, Turcia, care a refuzat să participe la ediția din 2013 a acestui concurs, exprimându-și insatisfacția față de regulamentul în vigoare, și-a înființat propriul concurs de tipul Eurovision. Astfel, „Turkvision” va fi un concurs anual, la care vor participa reprezentanții a 20 de țări și regiuni autonome populate cu minorități turcești. Prima ediție a acestui concurs va avea loc la Eskisehir în luna decembrie.

Organizatorii concursului Eurovision au anunțat, la începutul lunii septembrie, că finala acestei competiții muzicale va avea loc pe 10 mai 2014, la Copenhaga, capitala Danemarcei, învingătoarea ediției din 2013.

Semifinalele vor avea loc pe 6 mai, respectiv 8 mai, în sala B&W, aflată în portul capitalei daneze.

Ediția din 2013 a avut loc în orașul învecinat Malmö din Suedia, despărțit de Copenhaga de un pod, și a fost câștigată de Emmelie de Forest, cu piesa „Only Teardrops”. Pe următoarele două poziții s-au clasat Azerbaidjan și Ucraina.

Cezar, reprezentantul României la ediția din acest an, a participat cu piesa „It’s My Life” și a ocupat locul al 13-lea.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea selecției naționale și participă la competiția europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminița Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi – Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obținut în finala Eurovision (172 de puncte) este „Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă și interpretată de Mihai Trăistariu.

De când există sistemul de votare cu semifinale (anul 2004) în Concursul Cântecului European – Eurovision, doar patru țări s-au calificat în mod constant, în fiecare an în finală, iar România este printre ele, celelalte trei fiind Grecia, Rusia și Ucraina.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare și voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe țări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediție de ediție. Cu toate acestea, Eurovision își are fanii înfocați. Câștigătorul concursului se bucură de atenție și prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceștia s-au numărat și nume care au făcut legendă în muzică – ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan și Celine Dion.

La concurs participă țările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizație înființată în 1950 de 23 de reprezentanți ai televiziunilor europene, într-o conferință care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate și țări non-europene, astfel explicându-se participarea unor țări ca Maroc și Israel.

EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambițios pentru acele timpuri – televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească țările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediție având loc în Elveția, în 1956. Doar șapte țări au participat în primul an – Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Elveția și Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele șapte țări – o cifră record pentru acea vreme.

Concursul este unul dintre cele mai longevive și mai urmărite programe de televiziune din lume.